Libertatea pentru femei

Astăzi mi-a adus tataie Adrian să citesc revista "Libertatea pentru femei!" şi un pliant despre cum se pun murăturile de toamnă...am citit tare interesată de subiecte, adică dădeam câte o pagină şi arătam cu degetul în poze....mami când a văzut a întrebat ce citesc acolo, dar i-a răspuns tataie că mă documnetez să devin o femeie liberă, de pe acum.

Magazinul cu pufuleţi

Când merg cu mami la piaţă mergem de mânuţă amundouă, numai că la întoarcere eu fug la magazinul Martinică, pe alee...de ce vreau eu la Martinică? Simplu: dacă uşa de la intrare este deschisă fug repede la tejghea şi întind mâna şi zic ceva pe limba mea...dar traduce mami: pufuleţi de la Star! plătim şi plecăm...însă dacă usă este închisă, bat la uşă până se sesizează cineva, căci mami merge mai încet, şi până ajunge ea eu sunt în faţa tejghelei, explicând deja ce vreau.

Pomenire de 3 săptămâni

Sâmbătă mamaie Ştefi a făcut pomenirea de trei săptămâni pentru Străbuna, şi evident că am fost şi noi în frunte cu mine...însă mami a plecat de la biserică niţel ofticată căci preotul s-a rugat de trei ori pentru Patriarhul Daniel şi pentru preşedintele ţări, iar pentru Străbuna doar o dată...păi ce pentru Patriarh şi preşedinte era pomenirea?
În altă ordine de ideii, mami nu a avut de lucru şi s-a luat la contre cu un domn mai în vârstă, în curtea biserici pe tema bebeluşilor de la maternitatea Giuleşti, căci el spunea sus şi tare că asta este: s-a întâmplat! oricum acei copii mureau! şi ce dacă plăteşte cineva, îi aduce pe copilaşi înapoi?... mami i-a zis că dacă erau nepoţei lui la fel gândea? însă dumnealui a zis că ce şi preşedintele Poloniei a murit cu avionul, şi ce, cine a plătit?... mami s-a enervat şi mai rău, că până la capăt accidente de avion se ştie că se mai întâmplă, însă acei copilaşi erau teoretic în siguranţa...după aceia mamaie ne-a zis că acel om era soţul cuiva care tocmai se pensionase, dar lucrase la materinitate. Oricum noi suntem tare nedumeriţi de cei acei copilaşi nu au dreptul la o înmormântare normală, şi de ce nu au dreptul la o slujbă de botez..dar asta este, încă o enigmă a biserici ortodoxe.
Seara am fost pe la naşi şi am primit cadou un costumaş de la Maria şi Alex, de care sunt tare încântată...ieri l-am îmbrăcat şi am început să arăt tare mândră imprimeul cu elicopterul.

Bezele de la Coca

Luni am fost cu mami şi bunici la Giuleşti, şi cu această ocazie a aflat şi mami de unde am învăţat eu să fac bezele, fiindcă de câteva zile când văd pe cineva plecând îi fac din mânuţa "pa, pa" şi îi transmit bezele...acum mami şi tati se tot întrebau de unde am învăţat eu?
Aşa cum v-am spus, luni am fost la curte şi mami a văzut-o pe Coca cum îmi transmite bezeluţe...şi i-a zis "Aşadar, Coca, de la tine a învăţat Sara de bezele!", dar Coca a noastră cică "Ce bezele? Că eu nici pişcoturi nu am apucat!"...acum să vă spunem că a noastră Coca lucrează la un restaurant şi în weekenduri sunt nunţi şi mai aduce şi ea acasă pişcoturi, iar când a fost cu pregătirile pentru înmormântare la Străbuna, Coca m-a alimentat cu pişcoturi ca să fiu cuminte.
Mami i-a zis că bezele se numeşte să transmiţi şi pupici cu mâna, iar Coca a recunoscut că aşa m-a învăţat ea fiindcă ea dacă fumează nu prea pupăceşte copii.
Acum eu m-am învăţat şi cu pişcoturile ei şi am învăţat şi locul unde le ţine, şi ştiu să ffac controlul...numai că luni nu am găsit nici un pişcoţel, chiar dacă am făcut ordine pe la Coca prin bucătărie, peste tot!

Căluţul Silvărică fără coarne

Aşa cum aţi văzut în filmuleţ eu am program de echitaţie şi am o deosebită plăcere să merg la viteză maximă...eu fiind aşa vitezomană am ajuns să alunec de pe căluţ direct pe spate şi noroc că nu am dat cu capul de marginea la bibliotecă sau altceva.
Din acest motiv tati a scos beţele de la căluţ, de care mă ţineam eu, iar acum nu pot să mă ţin decât de coama lui Silvărică şi să mă dau mai cu grijă....asta este, până mai cresc!

La galop cu căluţul Silvărică

Maternitatea Giuleşti!

În ultimele zile se vorbeşte doar de tragedia de la maternitatea Giuleşti, spital prin care am trecut şi noi.
Pe unele forumuri pentru copii şi mămici chiar au intervenit polemici referitor la creştinarea bebeluşilor.
Am observat că pe unele posturi de televiziune se promovează acum naşterea la privat şi că toţi profită de această tragedie a bebeluşilor şi părinţilor pentru a acoperii timpul de emisie, dar nimeni nu face nimic concret pentru sprijinirea acestei situaţi fără precedent şi pentru ajutarea părinţilor aflaţi în dificultate.
Şi noi am trecut prin acest spital, şi mami recunoaşte că până la declanşarea travaliului nu călcase pe acolo, fiindcă părinţi mei au ales spitalul după ce au ales medicul...despre maternitatea Giuleşti deja se ştia că este una dintre cele mai dotate din punct de vedere medical din ţară.
Cât despre spitalele private, putem spune că am avut deaface şi cu aşa ceva, şi că medicul care se poartă frumos cu tine la stat se poartă la fel de frumos şi la privat (testat pe pielea noastră), şi cel care e jigodie la stat, la fel de jigodie este la privat.
Cât despre naşterea la privat, acum numai ştim cum este, dar în 2008, când şi tati voia să o convingă pe mami pentru această opţiune, vă putem spune cu mâna pe inimă că nu rentează, cel puţin în Bubureşti. Tati voia să optăm pentru o clinică privată, căci el zicea că nu poate da şpagă şi nu poate suporta un medic care înainte să intre în sala de naşteri începe să facă decontul(aşa cum i se întâmplase unui prieten de-al lui, la a cărui soţie nu a intrat medicul până nu a făcut decontul), dar mami a zis că o să plătească ea totul.
Totuşi ne-am interesat şi la clinici particulare, cum ar fi Sanador, Medicove, Medlife şi Euroclinic, mami a ajuns la concluzia că tarifele nu îşi merită servicile oferite...cât depsre condiţii cei de la Euroclinic şi Medlife au zis clar că dacă va interveni o complicaţie la mamă sau copil, aceştia vor fi mutaţi în spitalul public.
Cât despre naşterea la Giuleşti, mami a mai zis şi o mai zice că dacă ar fi să mai nască ar face aceiaşi alegere fără doar şi poate, chiar şi acum, fiindcă din cunoştinţele ei nu există spital ân Bucureşti fără să se întâmple o tragedie, dar nici una de aşa amploare.
Întradevăr, la secţia de neonato exista deficit de personal, fiind că la noi, la aproape 40 de copii erau doar două asistente pe tură, însă în rest nu putem spune că a fost vreo problemă...chiar şi în timpul travaliului, sau după, nimeni nu a cerut nimic financiar, ci am dat cât am considerat, când am considerat şi cui am considerat.
Este o tragedie pentru familiile care şi-au piedut bebeluşi sau care îi au bolnavi acum...mami şi tati au zis că nu şi-ar fi putut închipui cum ar fi trecut prin aşa ceva, indiferent de sprijinul acordat de bunici şi de cei din jur...mami recunoaşte că pentru ea a fost greu când mă vedea cum mă zbat la lămpi şi de cele mai multe ori ieşea din sala de alăptare plângând, de aceea este convinsă că toate aceste famili vor rămâne cu mari traume psihologice. Doar când eşti părinte poţi simţi pe deplin că cel mai mare necaz care ţi se poate întâmpla este să îţi păţească copilul ceva.
Dumnezeu să îi ajute pe: Constantin, Maria,Marin, Marian, Maria Daria,Ştefan, Ştefan şi Ştefan! Să aibe grijă de ei şi famiile lor să poată trece peste această cumpănă.
Dacă ne-aţi întreba pe noi ce a produs această tragedie, am zice că neglijenţa umană care este prezentă în toate spitalele şi care ar trebui sancţionată...în România nu prea am întâlnit sancţionări pentru greşeli umane din neglijenţă.

Mamaie Tanţi blogărită!

Am uitat să vă povestim că mamaie Tanţi şi-a făcut blog la bibliotecă: Blog biblioteca Dridih.
Pe acest aflaţi cam ce se întâmplă pe la mamaie prin bibliotecă şi prin comună.
Mamaie e tare încântată, şi se implică în tot felul de proiecte care mai de care mai interesanete.
În weekend am fost şi noi pe la bibliotecă să vedem echipamentele dela Biblionet şi să le coreleze tati, şi dacă tati a fost încântat de dotările hardware, mami a fost încântată de dotările cu aplicaţi pentru copii de diferite vârste.
Mami a zis că o să îmi achiziţioneze şi mie astfel de aplicaţii, că tot îmi place la calculator...măcar să fie cu folos.
Acum la mamaie, măcar să fie copii încântaţi si să folosească ceea ce li se pune la dispoziţie.

Sufleţel!

În weekend am fost la bunici la ţară, şi am făcut cunoştinţă cu pisoiul Sufleţel.
Tataie Marinică a adus acasă un pisoiaş şi i-apus numele Sufleţel.
Cum am ajuns la bunici, tataie m-aluat şi mi-a zis "Sara hai să faci cunoştinţă cu Sufleţel!". Atât bunici, cât şi părinţi au încercat să îmi arate cum să-l iubesc pe Sufleţel, însă eu chiar dacă am încercat să îl mai şi mângâi, de cele mai multe ori l-am cam alergat, chiar am aruncat şi cu castronul după el.
În rest, am dat iama şi prin atelier la tataie, şi am avut grijă să butonez câteva televizoare.

Eu fur!

Mami zice că eu fur.
Adică, eu iau diverse chestii fără să întreb şi le ascund fie în scutec, fie în bluză.
Mami mă ceartă de câte ori găseşte bateri, mâncare, jucării mici, telefon sau capace de telecomandă în bluză sau în scutec, şi îmi zice să numai fur.
Ea zice că a lua lucruri fără să ceri înseamnă furt, însă tataie Adrian zice că mami exagerează, că mă ceartă prea mult. Mami însă zice că atunci când voi merge cu tataie la magazin şi se va trezi la ieşirea din magazin că eu am câte ceva ascuns să vedem cum va reacţiona atunci!

Peste tot!

Deja recunosc şi eu că doar pe şifonier nu am reuşit să mă caţăr, căci în rest am bifat toate locurile:
-mă urc pe scaunul de la birou, şi api pe birou
-mă urc pe imprimantă,apoi pe măsuţă şi apoi butonex la Tv
-mă urc direct pe bibliotecă, şi verific tot ce este pe rafturi
-mă urc pe canapea, fix pe spătar, să mă simt la înălţime
-mă urc pe braţul la canapea, apoi pe bicicletă şi apoi pe masă
-mă caţăr pe masa de înfăşat, direct din pătuţ
-mă urc pe notieră, de pe oliţă
-deschid şifonierul, să mă urc în rafturi
-mă urc în pat şi am învăţat să sar în el, de la tanti Lenuţa...când a stat cu mine, când dorema Străbuna mult.
Tot de la tanti lenuţa am învăţat să fac ca raţa şi să mă joc "Beci, poc!"....că doar până pe la 1 noaptea m-am alegrat cu ea prin casă!
În altă ordine de idei numai suport să mănânc în scaunul meu de masă, ci doar ca oameni mari, la masa din bucătărie, pe scaunul mare. Desigur că ştiu să manevrez şi cuptorul cu micorunde.
Ca să nu vă mai zic că toată ziua călăresc căluţul şi mai fac şi acrobaţi, de îi stă inima în loc lui mami.
A, şi ştiu să deschid şi frigiderul, şi să mă măcăn...şi doamna Tătaru nu o lasă pe Iasmina, la cei 8 anişori ai ei, să umble nici acum la frigider...bine că nu a avut deaface cu mine!

Sus-jos!

Am prins o meteahnă, şi anume nu suport să stau eu în picioare şi altcineva jos.
De exemplu azi am fost la bunici, şi pentru că ştiu să profit de pe urma lor, dacă mamaie Ştefi se aşeza pe fotoliu începeam să urlu, dacă se ridica în picioare şi mă luaîn braţe tăceam...mami i-a zis să mă lase să mp tăvălesc pe jos, până când am să mă tăvălesc? Dar cum să facă mamaie aşa o crimă, să mă lase pe mine să plâng? A preferat să stea în picioare cu mine în braţe...că de, nici nu o doare mijlocul!
Aşa mai fac şi cu tati, adică dacă el se uită la Tv, eu îl trag de mână şi îl ridic în picioare, dacă se aşează ep canapea urlu de mama focului, dacă se ridică înapoi, tac!
Mami zice că asta e manipulare şi ea nu tolerează...dar să vedem până când!

O familie norocoasă

Având în vedere că ne-am mai revenit un piculeţ putem să vă punem lacurent cu ce pozne mai fac eu în ultimul timp, şi nu sunt deloc puţine....mami recunoaşte că abia mai ţine pasul.
Ultimele evenimente ne-au demonstrat că suntem o familie norocoasă, deoarece toţi membri familiei au încercat şi încearcă să ne sprijineîn depăşirea dificultăţilor.
Dacă o cunoaşteţi personal pe mami, ştiţi că ea câteodată îşi iese din pepeni că mamaiile mele comunică mult prea mult din punctul lui mami de vedere, adică vorbesc şi dimineaţa şi seara, şi dacă spui uneia ceva, în maxim şase ore eşti sigur că a aflat şi cealaltă...şi dacă cumva eşti prin zonă şi auzi:"Copii s-au gândit că...", sau "copii vor să....".
Referitor la vorbit la telefon, uneori când mami sună la una din mamaie şi sună ocupat, tati îi mai zice "Sună şi dincolo..." şi de cele mai multe ori sună ocupat, iar tati zice "Ai aflat cu cine vorbeşte!".
În altă ordine de idei s-a dovedit dovedit că acestă extra comunicare este benefică când există perioade de criză în familie.
De exemplu, prin iunie 2005, Străbunul şi-a pus cristale swarowski la ochii, cum zice mami lui Imam la operaţia la ochii, şi revenind, Străbunul s-a operat şi nu avea cine să îl ia de la spital, căci se externa dimineaţa, şi tataie Marinică era prins cu altele, aşa că mamaie Ştefi şi-a luat o zi de concediu şi l-a externat ea.
Un alt exemplu este că acum când a fost poveste cu Străbuna, cu ceva vreme înaine de a se întâmpla evenimentul, când mamaie Ştefi încerca să vadă pe cine se poate baza când va avea nevoie, mamaie Tanţi a zis că o va ajuta şi ea şi s-a ţinut de cuvânt, spre deosebire de alte persoane. Aşadar, chiar dacă mami şi mamaie Ştefi i-au zis să vină în ziua înmormântări, mamaie Tanţi s-a urcat în MaxiTaxi şi a venit la Bucureşti, şi chiar dacă mami îi zicea să stea acasă, a fost bine că a venit, căci a putut să facă niţică ordine şi disciplină seara cu beţivi, care se mutaseră de la Rică la noi...căci doar era priveghi şi era rost de o băută sănătoasă...căci şi cu o noapte înainte domni beţivi stătuseră până la 7 dimineaţa la priveghi. Tataie Marinică a venit marţi, şi cu faimoasa găină pentru care tataie Adrian le-a certat pe mami şi mamaie Ştefi,căci a zis că ce trebuie să asculte la toate babele referitor la toate tradiţiile.
Aşadar, am ajuns la concluzia că suntem o familie norocoasă, căci putem să ne bazăm 100% unul pe celălalt atunci când avem ceva de rezolvat...şi aşa cum zice Străbunul tragem toţi la aceiaşi căruţă.

Străbunica noastră

Născută în data de 12 noiembrie 1925, Străbunica noastră ne-a părăsit fizic duminică, 1 august 2010, la ora 10:05. Alăturat sunt primele poze pe care le am cu ea.
Dumnezeu să aibe grijă de ea, să îi ierte păcatele şi să o ajute să se odihnească, să nu sufere aşa cum a suferit în această viaţă, pentru că îi vom simţi lipsa mereu...eu nu voi mai avea cu cine să împart castronul de pufuleţi, şi nici pe cel de biscuiţi, şi nici cu cine să mă frecţionez cu spirt.
Eu am fost exemplar de cuminte şi chiar dacă mi-a spart şi ultimul canin am înţeles că Străbuna a răcit şi trebuie să doarmă mult.
Dumnezeu să o odihnească!

Sport naţional!

Pentru că la noi în casă era mult prea curat, am inventat un nou sport naţionalŞrăsturnatul sacului cu jucării...trag sacul în mijlocul camerei şi apoi îl dărâm şi îl răstorn şi împrăşti jucăriile în toate direcţiile.
Evident că mami se supără şi se răţoie niţel la mine, şi apoi încep să le pun frumuşel înapoi în sac....şi stau aşa cam o jumătate de oră, apoi o luăm de la capăt.

Şedinţă foto!

În ultimele zile am stat mai mult pe la bunici, căci mami şi tati au avut trebă şi i-am văzut doar seara, aşa că am fost o răsfăţată chiar dacă mamaie Ştefi a trebuit să fie mai atentă şi cu Străbuna că nu este în apele ei...a venit şi medicul de familie acasă, care i-a prescris nişte medicamente anapoda, contraindicate pentru accidentul vascular.
Dar sâmbătă la ora 10, am fost în parcul IOR, sau cum zice tataie Adrian că se numeşte, căci mereu o corectează pe mami...aşadar am fost în parc şi ne-am întâlnit cu Alina şi George, care ne-au premiat cu o şedinţă foto prin intermediul site-ului copilul.ro.
A fost foarte frumos, şi am făcut multe poze, abia aşteptăm să le vedem, şi au petrecut mult timp împreună cu noi,au avut multă răbdare, sunt tare drăguţi şi se vede că le plac copii.
Aşadar vă recomadăm cu mult drag să petreceţi timp alături de ei dacă vă doriţi o şedinţă foto foarte relaxantă şi neaşteptat de plăcută...evident că mami mi-a pregătit iarăşi mai multe toalete, şi a respectat recomandările primite anterior de la George, dar eu nu am prea vrut să mă schimb, adică eram prea fascinată de jocul prin parc, care parc apropo arată superb...mami a apreciat cel mai mult mulţimea de trandafiri plantaţoi şi curăţenia.

Am fost nuntaşă!

De ceva vreme nu am mai scris mare lucru pe aici, din lipsă de timp, dar încercăm să recuperăm acum şi avem mult să vă povestim,măcar să reuşim să atingem principalele subiecte.
Pe 17-18 iulie am fost nuntaşă, ceea mai mică nuntaşă la nunta Anei şi a lui Dan, la Galaţi.
La nuntă ne-am simţit fireşte că foarte bine, ne-a părut rău că nu am prins şi cununia religioasă.
Am fost cu mami, tati, mamaie Ştefi şi tataie Adrian....Străbuna a stat acasă cu Coca, care Coca a făcut o mare pocinoagă, dar să nu vorbim decât de lucrurile plăcute.
Aşadar, Ana este verişoara ceea mai mică a lui mami şi nu puteam lipsi, iar cu această ocazie am întâlnit marea majoritate a părţii mele moldave...căci dacă nu ştiaţi tataie Adrian este 100% moldovean, mami este 50%, iar eu 25%.
Eu am avut şase toalete, dar am etalat doar trei că na ce era să mă schimb toată nopatea? Pot să mă laud că am dansat chiar şi pe ringul de dans şi am fost tare cuminţică, având în vedere că am plecat de la nuntă după ora cinci dimineaţa.
Aşa cum vă spuneam am cunoscut mare parte a familionului şi mami revăzându-i a ajuns la o concluzie, cu vărul ei Iustin: ei din neam sunt combatanţi(aşa zice mami),Iustin zice că sunt soi rău...aşadar am cu cine semăna şi eu! Dar tot Iustin zice că el e doctor în teorie!
Desigur că mami s-a bucurat că a revăzut-o şi pe Mariana, sora Anei, fiindcă ea este stabilită în Maroc....şi l-am cunoscut pe soţul ei, care vorbeşte uimitor de bine româneşte, chiar şi cu regionalisme şi este tare sociabil...de câte ori mă vedea mă băga în seamă şi vorbea cu mine.
Am stat la masă cu Ilie(vărul lui tataie), Lică şi Mariana, fratele cel mai mic al lui tataie şi totodată şi finii de cununie...ce să vă spun că cu Lică mami a avut diverse discuţi accentuate, ca deobicei în ultimi ani, iar ca închidere a zis că lui nu i-a tihnit nunta că nu m-a lăsat pe mine mama acasă...cât despre Ilie, se vede că este şi el bunic, căci atunci când am dormit, a avut grijă de mine împreună cu tataie, adică mami m-a aşezat între ei doi.
Am avut şi strigături specific Rădăşeneşti, căci Sascani(cum zice Ilie) nu s-au îngrămădit la strigături...căci aşa cum zice Iustin, ce este aia strigătură şi la nuntă şi la botez şi la înmormântare, să se hotărască odată unde fac strigături, că ce e mult strică!
Pe mamaie Ştefi a durut-o un pic stomacul la un moment dat, şi evident că Iustin a văzut-o că a băut Cola şi a zis că de acolo i se trage şi să stingă cu un martini.
În concluzie, ne-am simţit bine că am fost împreună, că am fost alături de Ana şi Dan, care au fost nişte frumoşi şi care ne-au impresionat cu dansul mirilor...şi deasemnea unchiul Niculae şi tuşa Sanda au arătat foarte bine în postura de socrii mici.

Răsfăţ 100%!

Pentru că Balauriţa se mira cum de scap eu mereu basma curată, să îi explicăm mai pe larg....păi scap basma curată că sunt răsfăţată 100%,cum zice Tau, de către bunici...şi să o luăm în ordinea numerelor de pe tricou, adică în ordine alfabetică cu câteva exemple!
Tataie Adrian....într-o zi m-am enervat şi am dat cu capul în peretele exterior, care la bunici este placat cu rigips, şi am făcut exact o gaură cu fruntea...Mau s-a enervat şi a zis că mă pocneşte...a apărut tataie Adrian, şi a zis că "După ce că pe fetiţă o doare că s-a lovit, mai dai şi tu în ea?", şi Mau a zis că ce m-a pus ea să mă lovesc? şi tataie Adrian m-a luat în braţe şi m-a alintat niţel....evident că Mau s-a enervat şi mai rău, şi la luat niţel a zor pe tataie.
Tataie Marinică...când am fost la ţară acum câteva dăţi, am găsit pe masa din hol ochelari lui tataie Marinică, şi am ieşit cu ei pe asfalt, în curte, şi i-am frecat niţel...când m-a văzut Mau mi i-a luat din mână şi m-a certat, şi eu am început să plâng, şi să dau din picioare, că de voiam ochelarii înapoi...şi tataie Marinică ce zice: "Ia Sara ochelari!"...Mau evident că l-aluat la zor...dar tataie cică a găsit următoarea scuză,ochelari oricum sunt zgâriaţi, şi oricum el numai are nevoie de ei, căci cică i s-a îmbunătăţit vederea, şi îi trebuie ochelari cu numere mai mici! Ce ziceţi, credeţi aşa ceva?
Mamaie Ştefi mă lasă să scot tot ce e prin dulapuri şi să fac ce vreau...şi de fiecare dată când fac o poznă zice că ea e devină că a lăsat la îndemâna mea ce am stricat....să vă spun că i-am terminat toate telecomenzile,şi am adus două de la tataie Marinică,din care pe una am ascuns-o eu bine....să vă spun că mă lasăsă stau în casă încălţată?
Mamaie Tanţi culminează cu veşnica replică, o întreabă pe Mau ce fac, şi când aude că fac prostii, răspunde:"Şi tu ce ai vrea? Să scuture?"....aşadar ce să mai zicem?
Eu sunt un îngeraşi cu părinţi nebuni!

Am aflat....

Ce am aflat? Staţi să vedeţi, dar mai întâi aşezaţi-vă liniştiţi că sigur vă cad dinţi prin tastatură.
Ieri mami şi mamaie Ştefi au ieşti pe la un mic shopping, dar fără mine...eu am stat acasă cu tataie Adrian şi cu Străbuna...eu fusesem la shopping mai devreme cu mamaie Ştefi.
Şi revenind...la trecerea de pietoni, s-au întâlnit cu doamna Puf-vecina de la parter şi nepoţelul, v-am mai povestit noi de ea că ne tămâie dimineţile blocul....şi mamaie îi zice lui mami,după ce trec strada: "Să îţi zic bomba zilei!"...ce bomba zilei frate, că e bomba anului!
Acum să vă zicem şi vouă, că mami tot se dădea rotundă că nu o mai uimeşte nimic...ei bine chestia asta a uimit-o...
Dna Puf are doi copii, Dana şi Romică, ceva mai mari ca mami, dar nu cu foarte mult...ambi căsătoriţi, Dana chiar are şi un băieţel măricel...ei bine şi bomba este că ginerele doamnei Puf s-a însurat cu nora doamnei Puf, adică şi Dana şi Romică au divorţat, şi cumnaţi între ei s-au căsătorit...de parcă numai existau femei şi bărbaţi pe lumea asta!
Evident că totul s-a aflat de la doamna Tătaru, de la etajul trei, care ştie tot ce mişcă în bloc....
Aşadar am aflat de ce ne tămâie doamna Puf atâta!

Câtă sare!

Ieri am fost la bunici, în Crângaşi...şi după ce am venit de la joacă, undem-am întreţinut cu Iasmina, care este mai mare ca mine şi care a învăţat de la bunica ei că e bine să ştie tot ce se întâmplă la noi în bloc....eu am găsit o cutie de sare în debara, în timp ce mami şi mamaie nu ştiu ce făceau, ştiu ce făceam eu: împrăştiam sarea pe hol, şi după toată isprava m-amdus să îi arăt lui mami cutia goala....asta este! mamaie azis că tot ele sunt de vină căci au lasat debaraua deschisă, şi cutia la nivelul meu! Aşadar am scăpat şi de această dată....

Recepţie la gard!

În weekend am fost la ţară...şi evident că mi-am făcut de cap! Să o luăm pe rând...
Sâmbătă, când am ajuns tati s-a dus până la nea Mitilină, rudă prin alianţă cu noi, fiindcă este fratele Tiei, să îi ducă un televizor ce îl ţinea pe la tataie Marinică, şi pentru că a stat ceva tataie se pregătea să se ducă după tati...dar hop ţop şi tati la poartă...şi nu stătuse să potrivească antean sau ceva, ci îl ţinuse nea Mitilină la poveşti din tinereţea lui, în timp ce tanti Netuţa ne-a pregătit un platou cu trei tipuri de prăjituri...şi dacă o vedeţi pe tanti Netuţa nu vă vine să credeţi că poate sta atât în bucătărie...am păpat şi eu din toate, căci tare bune au fost! Şi nea Mitilină e tare priceput, tocmai i-a trimis şi mami trei perechi de pantaloni de-ai lui tati la reparat..căci tati ţine tot felul de greutăţi în buzunare şi se descos panataloni lateral.
Apoi la mine a venit tuşi Silvia şi m-a luat în vizită la ei, şi am stat fărăr nici o problemă, chiar am fost să dăm şi la căini de mâncare...eu care nu prea agreez câini! Şi după ce au plecat muncitori de la gard, după ce a fost Străbunul şi taniti Gherghina să facă recepţia, a venit şi unchiu Vali să ne ia să vedem şi noi gardul...căci dacă nu v-am spus unchiu' Vali şi unchiu' Nicu fac gard de toată isprava, şi am făcut recepţia împreună...adică recepţia pentru cât se lucrase, căci mai aveau mult!
Eu cum ştiţi a măturat prin curte, am împins scaunul, am alergat...şi am descoperit strugurii, adică îmi place să rup bobiţe, pe care le mai şi gust, le mai şi arunc,la mai ascund şi în body...căci la băiţă mami ascos câteva bobiţe de struguri...asta este!

Porumb fiert!

Astăzi am fost pe la piaţă şi am luat porumb de fiert....a fiert mami, şi am mâncat şi eu.
Adică am luat un ditamai porumbul, şi l-am păpat de la un cap la celălat, lăsând pe ici pe colo câte un bob...evident că şi pe jos erau numai boabe, aşa că la sfârşit am dat cu aspiratorul.
Mami a ajuns la concluzia că îmi place şi mie să rod, căci nici la cărniţă nu îmi place cărniţa aşa simplă, ci cu os, să ţin de el, şi să pap singurică...şi apoi să duc osul la cosuşul de gunoi, căci ştiu să deschid masca la ghiuvetă şi să îmi arunc osul în coş...aşadar, fac şi curat după mine!
Mami abia alteaptă să se facă porumbul şi la ţară...căci vara trecută, când mergeam la ţară, mamai Tanţi în fiecare zi fierbea câte un ciaun de porumb....căci mami când se pune pe mâncat porumb, păi mănâncă, nu se încurcă! iar vara asta trebuie să mă bage şi pe mine la porţie!

Pescuim!

Noi avem un acvariu, în caz că nu ştiaţi....şi tati a auds acasă un sonar, adică un aparat cu care ar trebui să găseşti bancurile de peşti de pe fundul lacului.
Acum nu vă închipuiţi că suntem şi pescari, dar cineva i l-a dat să îl probeze, să vadă dacă funcţionează...şi unde să îl probeze tati, dacă nu în acvariu?
Şi cum l-am văzut eu că probează sonarul, am început să desfac şi eu caroselul de la pătuţ, şi să încerc să dau la peşte cu el...ce ziceţi, prind ceva?

17 Iulie!

Pe data de 17 iulie mergem la nuntă, aşadar sunt nuntaşă, la Ana şi Dan.
Ana este ceea mai mică verişoară a lui mami, şi ne-a invitat la nuntă, la Galaţi...aşadar merg şi eu, care deja mi-am pregătit patru toalete...i-am anunţat şi pe ei că vin şi eu!
Abia aştept să mă dănţuiesc toată noaptea, fiindcă este prima mea nuntă la care particip...şi nu vreau să pierd nimic!
Tati şi mamaie Ştefi tot mai speră că poate o să mai şi dorm, dar eu le zic că nici o şansă, având în vedere că în ultima vreme mă culc din ce în ce mai târziu. Mami este convinsă că la început o să fiu mai timdă, dar după ce văd eu cum stă treaba încep să îmi fac de cap!

La mulţi ani, tataie Adrian!

Astăzi a fost ziua lui tataie Adrian, aşa că l-am vizitat şi i-am urat la mulţi ani şi sp fie sănător, să îl pot alerga prin parc...dar îi urăm şi aici, încă o dată: La mulţi ani, să fi sănătos, şi să ţi se îndeplinească ceea ce îţi doreşti!

Cât despre mine, am fost cuminţică....Străbuna a luat niţel contact cu pământul, dar şi-a revenit repede....ieri a cam fost supărată pe mamaie Ştefi că a fost la piaţă, şi a lăsat-o cu tataie Adrian, dar i-a trecut!