Şi eu sunt Ham!

Într-o seară tati stătea pe canapea la tv, eu voiam să mă uit la Sara mică...adică la mine când eram mică, nu la Sara a Minodorei.
Tati a zis că acum se uită el la tv, mai târziu e rândul meu! Nu mi-a plăcut ce am auzit şi am luat atitudine: am sărit la piciorul stâng a lui tati şi l-am muşcat de degetul mare.
Mami şi tati au rămas interzişi...mami a zis că dacă se mai întâmplă mă va stiga "Ham", dar culmea că Ham e tare paşnic, nu a muşcat pe nimeni!
Tati m-a întrebat: ce faci Sara? ce înseamnă asta?
Eu: o obăznicie!

Te iumbesc mâine!

Vine mami să mă ia de la mamaie şi mă întreabă: mergi acasă?
Eu: mai stăm...
Mamaie: rămâi la mine, Sara!
Eu: nu, mă duc acasă!
Mamaie: hai mă Sara, rămâi la mine...stai cu mine...mă iubeşti şi pe mine
Eu: Te iumbesc mâine!

Şi am plecat acasă...cu prietenul meu Ham după noi, de au sărit căini de la restaurant la noi...şi mami mi-a zis: Vezi dacă îl bagi în seamă...merge cu noi acasă, ce facem noi cu el acum?
Eu: Îl luăm în caemă la mine... e bonav!