miercuri, 10 septembrie 2014

Artifici false....

Când ne-am întors din concediu, am avut parte de un zbor interesant...am venit pe furtună.
La începutul zborului ni s-au prezentat mijloacele de salvare..eu plictisită: Deci, vestele de salvare sunt sub noi! Ştiu! Iar ne spune?
tata: nu toată lumea ştie!
eu: cine nu ştie?
mama: de exemplu eu!
eu: adică tu ai fost cu avionul până acum şi nu şti asta?
mama: da! nu am dat importanţă acestui detaliu!
...şi mama chiar a verificat, în timp ce eu am luat pliantul şi am început să îi explic ce trebuie să facă să se salveze.
mama: pe mine nu m-a intersat că nu cred că va fi nevoie să ştiu....
Peste ceva vreme, după ce mâncăm noi şi senvişul, bem şi sucul şi ceaiul....vedem că ne aflăm în mijlocul furtuni, după ce vedem că întârziem deja 20 de minute la aterizare şi nimeni nu zice nimic...vedem şi fulgere şi trăznete în jurul nostru, încep şi eu să îmi dau cu opinia...
eu: cred că conductorul vrea să termine benzina, de-aia ne plimbă atât!
tata: avionul nu merge pe benzină...şi se numeşte pilot, nu conductor!
eu: bine, bine!
După un timp....eu: cred că merge pe gaz!
mama: de ce crezi asta?
eu: nu vezi că ne bâţâie aşa?
tata: merge pe kerosen, un combustibil special....
eu: bine! dar cred că tot vrea să termine combustibilul cu noi, dacă tot ne plimbă aşa....
tata, un pic iritat: Doamne fereşte!

Deja ne obijnuisem cu zborul, când auzim "landing in 3 minutes"...mama deja nu mai credea...dar aşa s-a întâmăplat, şi lumea a aplaudat foarte foarte tare, mai puţin mama care era supărată pe pilot că nu a anunţat condiţiile meteo şi nu a povestit cu oamenii ce se întâmplă (aşa cum se întâmplase în altă situaţie similară când a zburat ea pe furtună, de a crezut că pilotul a fost şi ghid la viaţa lui)...dar tot mama l-a compătimit pe pilot când a văzut că după ce ne lăsa pe noi pleca în altă cursă şi a respectat că a ieşit la sfârşit să dea mâna cu pasagerii.

După ce ajungem acasă, mama: ţi-a plăcut zborul din seara aceasta?
eu: da, mai puţin artificile false...
mama: ce artifici?
eu: adică fulgerele şi tunetele...tu nu ai văzut?
mama: altă dată să nu mai staţi la geam, dacă nu vă mai ţine inima! (aici cu referire mai mult la tata, care atunci când a văzut cum fulgera pe lângă avion s-a schimbat la faţă).

Cam aşa am survolat noi prin zona Bucureştiului.....


mama, când l-a auzit pe tata că nu se respectă traseul standard, deja se vedea într-un aeroport de rezervă, şi căuta în revista Tarom unde ar putea fi acel aeroport...presupunea mama că aeroportul de rezervă ar putea fi Craiova...dar la ieşire, am aflat de la pilot că era Constanţa...