vineri, 31 iulie 2009

Bâlea Lac!

     Pentru că părinţii mei adoră priveliştea de pe Tranfăgărăşan nici de acestă dată nu au dat înapoi să ne întoarcem pe acest traseu....aşa că m-au dus la Bâlea Lac! Mami adoră acestă zonă datorită atmosferei, priveliştei şi liniştii ce se aşterne chiar dacă de cele mai multe orie este destulă lume prin zonă.

     Aşadar, în timp ce tati făcea poze, după un moment de relaxare şi pentru noi, eu şi mami am luat-o pe la tarabe în speranţa de a cumpăra câte ceva, dar mare dezamăgire....mami a fost cam uimită de preţuri: borcănelul de dulceaţă-15 lei, kilogramul de slămină-30 lei, kilogramul de şorici-50 lei, un porumb fiert-5 lei, sticluţa de suc de frcute-15 lei....ne-a fost teamă să mai întrebăm cât costă alte produse....

    După ce am plecat de la Bâlea, mami a început să îşi pună întrebări existenţiale: 

    1. cine ţine chieia de la porţile tunelului ce duce la Bâlea? că doar nu o fi la Ministrul Transporturilor...

    2. la cine se spovedeşte Mitropolitul Daniel?

     În drumul de la Bâlea Lac spre Lacul Vidraru am văzut multe maşini oprite, cu aparate foto şi camere de luat vederi...mami credea că au ajuns la barajul de la lac....ţeapă! ieşise un urs pe marginea drumului, iar oamenii se repeziseră să aibă amintiri cu el! tati nici nu a oprit, a zis că ajunge ursul la tine din două mişcări la cât de mare este, şi îţi trage o labă de ajungi la ştiri!