Gelatină

Vin de la dans, supărată foc şi pară.
tata: las-o că e supărată!
mama: de ce?
tata: a zis că a făcut-o doamna "Gelatină"!
mama: şi lăsăm lucrurile aşa?
tata: las-o să se liniştească.....
mama: recunosc că nu aş regreta dansul...dar nu aşa.

După un timp, mama bate la mine la uşă şi mă întreabă: ce s-a întâmplat la dans?
eu: doamna mi-a zic gelatină! şi nu mă mai duc la dans!
mama: de ce?
eu: dacă doamna m-a făcut gelatină!
mama: şi nu ai întrebat-o de ce?
eu: pe mine profesori mă apreciază....nu îmi zic aşa!
mama: nu poţi fi bun la toate! eu cred că nimeni nu este bun la toate! şi poate doamnei îi place gelatina....cum ne place nouă frişca cu fructe!
eu: un copil mi-a zis şi "Găinuşă!"
mama: poate a fost o glumă! şi acesta este motivul pentru care nu mai vrei să mergi la dans?
eu: da!
mama: dacă îţi place dansul eu, în locul tău, nu aş renunţa..iar dacă  cineva mi-ar zice ceva ce nu îmi place aş întreba de ce îmi zice aşa, ca să înţeleg. În viaţă vei mai întâlni astfel de situaţii dar nu este ok să renunţi dacă vrei să învăţi ceva şi dacăîţi place.
eu: bine am să o întreb data viitoare....