Nu mă interesează ce fac alți, mă interesează ce faci tu!

În 12 noiembrie am postat e contul de Facebook următoarea conversație:

”Eu: de ce ai plans?
Sara: daca doamna nu ar mai fi venit o saptamana?
Eu: si ce crezi ca s-ar fi intamplat?
Sara: noi am fi stat singuri sau cu alta doamna
Eu: si?
Sara: si nu era doamna mea
Eu: ziceai ca vrei sa te muti la o alta clasa unde copii sunt mai cuminti, acolo cum o mai ai pe doamna?
Sara: o am eu cumva
Eu: cred ca o sa am nevoie de ajutor sa inteleg povestea asta
Sara: in mod sigur
Concluzia: nici macar propria mama nu isi intelege copilul...

UPDATE:
eu: tot nu inteleg o treaba: si anume, daca tu te-ai gandit sa te muti in alta clasa cu copii cuminti, de ce te-ai jeluit si te-ai suparta? doamna nu a facut ce ai vrut tu sa faci?
Sara: uite, eu ma mutam in alta clasa ca sa nu o mai vad pe doamna plecand...poate o data si o data nu o sa se mai intoarca
eu: asa o cunosti tu pe doamna? de ce nu i-ai spus ca te bucuri ca s-a intors daca te gandesti ca o data si o data nu se mai intoarce?
Sara: daca ma duceam sa ii spun ca ma bucur ca s-a intors imi zicea ca nu e suparata pe mine ci pe unii colegi. Si doamna de sport a plecat, si domnul de religie...
eu: te mai muti in alta clasa cu copii cuminti?
Sara: nu
eu: de ce?
Sara: am mai discutat si cu mamaie, dar tot imi e frica sa nu se mai intample asta”

Cu o zi înainte avusese loc un incident la școală în urma căruia Sara concluzionase că este mai bine pentru ea să se mute într-o altă clasă...cireașa de pe tort, pentru mine, a fost că în aceea zi Sara m-a bătut cu propriile arme.

Luată de la școală de către tataie mă sună...nu răspund, eram într-o întâlnire.

Când a ajuns acasă, mă sună și mamaie, eu în aceiași întâlnire....într-un final răspund și aflu că Sara e hotărâtă să îi căutăm ”o clasă cu copii mai cuminți”....pe motiv că la ea în clasă este și a fost cam haos, inclusiv la germană au făcut gălăgie și anumiți colegi fac anumite lucruri să o enerveze pe doamna.

eu: și de ce nu mi-ai spus?

Sara: nu ai zis că nu te interesează ce fac alți? 

eu: corect, am zis.

Sara: de ce să îți spun dacă eu nu am făcut nimic, doar alți au făcut! pe tine nu te interesează alți, că nu alți sunt copii tăi.

eu: și azi de ce îmi spui?

Sara: pentru că îți spun că pe mine vreau să mă muți, nu pe alți. Cum a plecat doamna de sport, și a venit domnul de sport, cum a plecat domnul de religie și a venit doamna de religie, o să plece și doamna Anca, și cine o să vină? 

eu: uite, eu zic că doamna Anca nu pleacă cum nu a plecat nici doamna de germană, la sport și religie au plecat din alte motive. Și uite, am greșit când am zis că nu mă interesează alți...nu mă interesează alți în sensul că nu vreau să știu ce note au luat sau ce prostii fac, dar mă interesează atunci când ceea ce fac ei te afectează pe tine.

Primul impuls: este a doua oară când îmi spune că vrea asta, așa că dacă mai îmi spune o dată, o mut! până una alta să mai aflu și alte variante decât ceea a Sarei!

O contactez și pe doamna profesoară, care îmi răspunde și îmi confirmă cam ceea ce îmi spusese și Sara.....înțeleg și reacția doamnei profesoare la respectivul incident în care o parte din clasă a început să se maimuțărească....toți suntem oameni și toți avem o limită.

După acest incident, doamna profesoară ne-a invitat la o întâlnire în care să discutăm despre cele întâmplate...întâlnire, la care, din păcate nu au avut timp să participe toți părinți....de fapt am participat doar 16 părinți din 34.

Mamaie, mai atentă la detalii și cu mai multă răbdare, începe și discute cu Sara....și ajung la niște concluzii. 

Eu am tras concluzia că reacția mea cu ”nu mă interesează ce fac alți, mă interesează ce faci tu” nu a fost tocmai ceea mai potrivită....drept pentru care a început să mă intereseze și de alți.  

semnat: mama Sarei

Și ai primis!

Vorbisem cu Sara că pe acest blog o să scrie și ea și eu...ea din perspectiva ei, eu din perspectiva mea(cu amintiri pe care eu vreau să le păstrez, și ea se jenează să le povestească)...evident că nu m-am conformat, nu am avut starea necesară...sau când am avut-o, am preferat să fac altceva.

Sara: și ai promis că o să mai scrii și tu pe blog!
eu: așa este!
Sara: dacă nu aveai de gând să mai scrii trebuia să nu mai zici.
eu: corect! nu am avut timp.
Sara: eu de ce să am timp?
eu: dacă nu vrei să mai scrii poți să nu mai o faci, eu am să mă străduiesc să reîncep să scriu.
Sara: ok!

Așadar, din această seara mă străduiesc să scriu....

semnat: mama Sarei

O decoratiune minunata !

                        Din ce credeți că este făcută decorațiunea ?

Semnat: Sara

La globulete

                                                                                                                                                                                                                                             La globulețe

          Weekend-ul trecut am fost la fabrica de globulețe. Acolo mi-am luat 3 globulețe personalizate.
primul  era cu mama perfecta ,2 era cu tatăl perfect,3 era cu copilul perfect.

Globulețe colorate

Sara

O compunere minunată

           
                                                                                                                                       13/11/2016
                 Eu azi am făcut  o compunere frumoasa o vedeți mai jos

                                                                         La pădure

                                                               
                           Într-o  pădure se joaca niște copii. Într-un copac se ascunde o veverița .Dintr-o grota iese un urs. Dintr-un tufiș iese un iepuraș. Copii vad print-o tufa totul. Printr-un mod reușesc sa se furișeze în sat și se duc fiecare acasă la el.

         Sper ca va plăcut.

Semnat: Sara 

În parcul Tei.

Azi  am  mers în  parcul  Tei. Acolo  erau  gonflabile .Erau  și  mașinuțe. Și să nu  uităm  de roata  cea  mare . M-am distrat.

În Pasărea Măiastră. O priveliște încântătoare de aici de sus.

În mașinuțele lui Făt  Frumos.

Cât de mare e roata!

Trasee prin copaci

Am fost la tiroliană și m-am distrat. Traseul prin copaci a fost antrenant
Data viitoare merg la un traseu mai greu și sunt sigură că o să  mă distrez și mai bine.

Semnat: Sara

Test pentru Hamsterică și Cornelia

                                                                  Test                                                             

Toate subiectele sunt obligatorii.                                       

Timpul este de 60 de minute.

1. Scrie o propoziție cu cuvântul Paște

2.Cuvântul părintele conține de mai multe ori

a.p    b.e    c.l      d.i

3.Dacă îl tăiem pe z din cuvântul zel obții 

4. Efectuează 

100-100+65+75-54-43=

34+43+87+65+87+76=

5.Compară

654      546      534     879   465     457   678       789         344          56     980     567

6 .Compară numărul 97 cu suma numerelor 45 și 52  

7. Citește 

   Mirela ia ceainicul cel nou.Ceaiul nu e rece .Ea cere mierea.Marcel ia mierea   și    cănile    cele  noi. 

8.   Răspunde

                

      Ce cere Mirela ?

     Ce aduce Mircea ?

Test!

I-am dat Talidei un test de comunicare și matematică. 

Iată testul mai jos.

Următorul test o să i-l dau lui Gabriel.

Insignă

Azi am primit o insignă dela doamna pentru că am răspuns corect la o întrebare:

La saniuș

Azi am fost cu sania de 2 ori.
M-am dat cu sania și aproape am căzut din ea.
Azi am văzut la intrarea în parc niște luminițe.

Happy End cu împărtășitul

Joia seară citesc o notificare pe Facebook că totuși copii merg vineri la împărtășit...căci de, ca orice clasă de părinți moderni comunicăm pe Facebook.
Vineri dimineață ne trezim și nu mâncăm. Sara nedumerită: de ce să se împărtășească dacă nu a ținut post?
eu: nu știu, așa am primit mesaj...toți copii care vor pot merge la împărtășit.
Seara...la masă....eu: ce ai făcut Saulică? Te-ai împărtășit?
Sara: Da
Cristi: cum a fost?
Sara: cum să fie? Ca la biserică. A plecat de la școală, am ajuns la biserică...am stat pe un scaun...am așteptat.
eu: și după ce ai așteptat? Te-a întrebat dacă ai ținut post?
Sara: da. M-a întrebat mama lui B.
eu: și ce ai zis?
Sara: că da am ținut.
eu: cum fată ai ținut?
Sara:  după m-a întrebat ce am mâncat aseară și i-am zis că pilaf cu pulpiță și ea mi-a zis că nu am ținut post.
Cristi: cu preotul ai vorbit?
Sara: da. După ce mi-a pus în cap trena aia, am vorbit.
eu: ce trenă?
Sara: tu nu ai văzut un preot? Nu ai văzut că are în față o trenă?
eu. patrafil se numește,
Sara: cum se numește! M-a întrebat când m-am născut și m-a împărtășit că nu am șapte ani. Eu l-am mai întrebat ceva.
Cristi: ce?
Sara: dacă mănânci de post o să slăbești? Mi-a zis că nu slăbești.
eu: de ce l-ai întrebat ? vrei să slăbești și nu ști cum?
Sara: ca să știu și eu!
eu: lumânare ai cumpărat?
Sara: nu. Mi-a dat mama lui B.
eu: ce ai făcut cu bănuți de lumânare?
Sara: era o cutie acolo și i-lam pus la cutie.
eu: și v-a împărtășit pe toți?
Sara: pe mine m-a împărtășit că nu aveam 7 ani. Cei care nu au ținut post nu au fost împărtășiți.
eu: mi se pare corect! Ce doar religia despre post este și mai ales post la copii!
Sara: cum adică?
Cristi: mami a fost ironică, căci voi nu prea aveți ce mare păcate să aveți.
eu: am fost ironică pentru că un copil este dezamăgit când merge la biserică și crede că se va întâmpla ceva și de fapt nu se întâmplă pentru că nu a ținut post. Și ce este mai important: ce mănâncă un copil sau cum se simte? Poate că un copil se simte descurajat dacă el se așteaptă să fie împărtășit și să meargă la biserică degeaba, și mai este și nemâncat. Adică cred că toate lucrurile ar trebui interpretate în folosul omului și pentru împăcarea lui...dar fiecare cu părerea lui și preotul cu procedurile lui de lucru.
Cristi: domnul de religie ce a făcut?
Sara: a stat și el pe acolo.
Cristi: nu v-a povestit ce e cu împărtășitul și spoveditul?
Sara: nu.
eu: pentru tine a fost cu Happy End! Ai avut noroc că te-ai încadrat în procedura de lucru și nu aveai șapte ani.

semnat: mama Sarei

Să ne împărtășim

La masă, seara....căci așa ne apucă pe noi dezbaterile.

eu: ai văzut, că domnul de religie merge cu ei să îi împărășească.
tatăl Sarei: dar trebuie să țină post trei zile.
Sara: ne și spovedește.
tatăl Sarei: și să țină post trei zile? Eu când eram copil nu țineam post.
eu: te lăsa bunică-ta ne împărtășit?
tată Sarei: nu, dar nu țineam post și nici nu mă spovedea. Și ce să îi spovedească? Ce să zică?
eu: nu știu, că nici pe mine nu mă spovedea copil. C. de la mine are fratele preot și a zis că e o treabă cu Fecioara Maria că a stat până la șapte ani la biserică sau o chestie, nu mai știu sigur cum a zis că nu am fost pe fază.
Sara: de la trei la doisprezece ani a stat la biserică.
tatăl Sarei: adică a părăsit-o maică-sa.
eu: e da și tu acum!
Sara: nici religie nu se făcea cum trebuie pe vremea voastră! habar aveți! ce învățați voi la religie dacă nu știți cât a stat Maica Domnului la biserică?
tatăl Sarei: ete na, acum câte bordeie....

Nu ai teme pentru acasă?

În postarea anterioară am făcut referire la ”teme pentru acasă” și am promis că revin cu lămuriri.
Pe scurt, ”teme pentru acasă” înseamnă că uneori îmi mai iau de lucru acasă.

Într-o seară, după ce mai bine de o săptămână venisem în fiecare seară cu teme pentru acasă Sara mă întreabă: azi nu ai teme pentru acasă?
eu: ba am.
Sara: și nu te apuci de ele?
eu: mă duc cu ele nefăcute mâine. Na! Ce să vezi!
Sara: cum să te duci cu ele nefăcute mâine?
eu: mai învăț și eu de la tine. Ști că săptămâna trecută ți-ai dat seama că mai ai teme, chiar înainte de culcare și te-ai dus cu ele nefăcute la școală? Ce ai făcut a doua zi?
Sara: m-am dus la doamna și i-am spus că nu le-am făcut dar că le fac în ziua aia.
eu: așa și?
Sara: și doamna a fost mai drăguță ca tine, ca mereu, și nu m-a certat, cum m-ai certat tu.
eu: așa fac și eu!.
Sara: de ce faci așa?
eu: mai învăț și eu de la tine, doar ți-am zis!
Sara: numai prosti înveți de la mine, nu un lucru bun.
tatăl Sarei: mami își face mereu temele, așa că și le face și se duce cu ele făcute mâine.
eu: mă mai gândesc.....

Semnat: mama Sarei
 

"Semnat: Sara" sau "Semnat:mama Sarei"

De ceva vreme, poate ați observat, la finalul fiecărei postări este scris ”Semnat: Sara” uneori mai apare și ”Semnat: mama Sarei”.

Pentru că eram absolvenți de clasă pregătitoare și Sara se descurca cu scrisul de tipar, s-a gândit și am convenit să aibă propriile ei postări. 

Pentru a ne diferenția postările am convenit ca cele scrie de Sara să aibă precizarea ”Semnat: Sara” și să prezinte ce crede ea...corectat de unul dintre adulți, căci la început aveam o problemă cu diacriticele.

Pentru că postările ei încă sunt scurte, și încă insistă să mai scriu și eu,  pentru că avem multe amintiri de păstrat și în scris, a rămas să mai povestesc și eu cu precizarea ”Semnat: mama Sarei”.

Postările comune; în care Sara a scris parțial și eu am completat după dictarea eu vor fi ”Semnat: Sara și mama Sarei”.

În această seară, Sara mi-a spus: azi tu nu ai teme pentru acasă? (o să vă povestesc ce înseamnă într-o postare viitoare)

 Eu: surpriză, dar nu.

Sara: poate mai scrii și tu pe blog.

Eu: de ce?

Sara: să povestești ce mai facem noi. Tu poți să scrii mai mult.

Așa că o să încerc să revin și să scriu și eu mai des.

Semnat: mama Sarei

Bănci noi

Luni când am ajuns la școală, colegi mei au avut o surpriză.

Surpriza a fost că tați au mers duminică să schimbe băncile și noi luni am avut bănci noi.

Pentru mine nu a fost o surpriză pentru că tati mi-a arătat poze când a venit duminică acasă.

Semnat: Sara și mama Sarei.

Fabrica Chipita

Azi am fost cu clasa la fabrica Chipita  și am primit o punga cu 7 days. am văzut cum se face produsul.

Semnat Sara.

O toamna frumoasă

Eu și tati am mers pe deal iar mami a stat la cabana pentru că ea este "de casa".

Pe cel mai inalt deal.

Cobor dealul din spatele cabanei.

Plouă cu frunze.

Semnat Sara

Mica fotografă

Am făcut poze la pomi ruginii

Am trecut pe la Castelul Bran

Castelul pozat de mine

 

semnat Sara

Pe bicicletă

Tati mi-a luat o bicicletă noua. El s-a mirat ca din prima am putut sa merg cu ea. Am mers amândoi cu bicicletele în juru lacului.

Semnat Sara

Prima zi de scoală

În prima zi de scoală am povestit ce am făcut în vacanță i am făcut lecții.

Semnat Sara

Atelierul de ceramincă

În vacanta de vară am fost la atelierul de ceramică acolo am făcut o vază mică.

Semnat Sara

Peştera lui Zeus

Am fost la peştera unde legenda spune că sa născut Zeus. La capătul peşterii am văzut lacul unde se spăla EL.

Semnat Sara.

La dinozauri

În concediu am fost la Dinosauria unde am văzut un T-Rex uriaş. Dar nu m-am speriat pentru că ştiam  că este din plastic:

un stegozaur fioros!

ce gât lung are acest diplodocus! se uită oare la lună?

semnat Sara

Situaţii vitrege...

Cristi: ai mai vorbit cu I?

Eu: da!

Cristi: ce fac?

Eu. au fost la ţară în weekend.

Cristi: când? că sâmbătă am vorbit cu G şi eram deja plecat cu bicicleta că ar fi mers şi el.

Eu: doar sâmbătă.

Cristi: şi?

Eu: şi au primit o indicaţie precisă de la partea feminină: să nu mai intervină în situaţii vitrege, gen piedut/uitat cheile şi venit S la ei!

Sara: ce sunt situaţile vitrege?

Cristi: plouă afară, bate vântul rău.

Sara: adică femeia aia nu vrea să îi murdărească casa.

Cristi: cam aşa ceva.

Sara: cam aşa ca mami. Să fie totul la locul lui şi aranjat!

Semnat: mama Sarei!