joi, 1 martie 2012

Caracterul şi personalitatea

Conform diferitelor studii de specialitate s-au contatat următoarele:

* rolul mamei: copilul o plasează în centrul vieţii sale afective - oare aşa este? căci eu îi zic câteodată când nu vreau să stau cu ea, dar mami îmi spune "să mai stăm şi noi ca fetele": nu te iubesc, nu te superi, da?

* rolul tatălui: este preferat în special pentru anumite activităţi precise - cred că s-ar putea spune şi aşa căci doar cu tati schimb apa la acvariu şi hrănesc peşti, şi joc fotbal prin toată casa, de zici că ne-au invadat huni, tătari şi turci!

Teoretic după vârsta de 3 ani, fetiţele sunt atrase de activităţile casnice ale mămicii - eu sunt atrasă de toate activităţile oamenilor mari:
- fac mâncare cu mami;
- ud florile cu mami;
- şterg praful cu mami;
- vreau să dau cu mopul;
- stau la calculator ca ei;
- am dat zăpada cu tati.
Iar dacă ei nu vor să mă lase să îi ajut încep cu: Euuu! Eeeuu!Eeeeeeeeeeu! şi am un ţignal de până la urmă aud: "Bine, şi tu!"
Şi să nu vă povestesc că vreau să şi conduc maşina ca tati...am şi un autobuz, pe care zic mereu că îl condc şi în care repartizez tot familionul şi toţi prieteni, de la mic la mare, pe locurile din autobuz!