marți, 24 septembrie 2013

Nu-să nu fugă....

În ultima vreme am o predilecţie pentru „nu”, iar dacă sunt întrebată de ce aşa, răspunsul este „că aşa vreau eu”.

Tata a zic să dacă mai mă aude aşa în ziua respectivă nu se mai joacă cu mine....

Tata, ţinându-mă în braţe: uite aşa îl iei şi tu pe "nu" în braţe! de ce?
Eu: ca să nu îl pierd! să nu fugă...
TataŞ poate să fugă, că poate scapi de el!