Am ceas...de mână

Evident că am luat premiul I dacă am ”avut chef”. Am rugat-o pe mamaie să îi spună mamie de realizarea mea și că aștept un ceas!
Când a venit mama acasă am luat-o de la ușă: mi-ai luat ceas?
Mama: nu! Mergem sâmbătă și îți alegi tu!
Eu: auoleu!

A doua zi a venit tataie să mă ia de la grădiniță. Cum a intrat în clasă l-am întrebat: mergem la magazinul de ceasuri să îmi cumperi ceas?
Ne sună mama și întreabă pe unde mișunăm.
Tataie: în piață!
Mama: ce luați?
Tataie: am fost la un magazin să căutăm ceas pentru Sara și nu i-a plăcut! Acum căutăm altul!
Mama: nu am zis că mergem noi sâmbătă?
Tataie: dacă fata m-a întrebat de cum am ajuns la grădiniță!
Mama: of, doamne!
Tataie: pentru 8 lei?
Mama: este vorba de principiu, nu de bani!

Când a ajuns mama acasă a văzut că pe lângă ceas m-am ales și cu portofel...și că nu a fost chiar 8 lei...decât ceasul!
Ajunși acasă, mama: are ceas!
Tata: de unde?
Mama: ai dreptul la o singură încercare!
Tata: acum trebuie să îl înveți!
Eu: mâine merg cu el la grădiniță!
Mama: nu am stabilit așa! La grădiniță fără ceas!
Eu: de ce?
Mama: nu este cazul! Nu ai nevoie de ceas la grădiniță! Doar fiind că vin alti cu ceas nu trebuie să te duci și tu!