vineri, 27 noiembrie 2015

Fabrica Chipita

Azi am fost cu clasa la fabrica Chipita  și am primit o punga cu 7 days. am văzut cum se face produsul.




Semnat Sara.

duminică, 15 noiembrie 2015

O toamna frumoasă

Eu și tati am mers pe deal iar mami a stat la cabana pentru că ea este "de casa".

Pe cel mai inalt deal.

Cobor dealul din spatele cabanei.

Plouă cu frunze.


Semnat Sara

duminică, 8 noiembrie 2015

Mica fotografă

Am făcut poze la pomi ruginii
Am trecut pe la Castelul Bran

Castelul pozat de mine
 
semnat Sara

sâmbătă, 10 octombrie 2015

Pe bicicletă

Tati mi-a luat o bicicletă noua. El s-a mirat ca din prima am putut sa merg cu ea. Am mers amândoi cu bicicletele în juru lacului.


Semnat Sara

luni, 28 septembrie 2015

duminică, 27 septembrie 2015

luni, 10 august 2015

Peştera lui Zeus


Am fost la peştera unde legenda spune că sa născut Zeus. La capătul peşterii am văzut lacul unde se spăla EL.
Semnat Sara.




















































































































duminică, 26 iulie 2015

La dinozauri


În concediu am fost la Dinosauria unde am văzut un T-Rex uriaş. Dar nu m-am speriat pentru că ştiam  că este din plastic:


un stegozaur fioros!
ce gât lung are acest diplodocus! se uită oare la lună?

semnat Sara









vineri, 10 iulie 2015

Situaţii vitrege...

Cristi: ai mai vorbit cu I?
Eu: da!
Cristi: ce fac?
Eu. au fost la ţară în weekend.
Cristi: când? că sâmbătă am vorbit cu G şi eram deja plecat cu bicicleta că ar fi mers şi el.
Eu: doar sâmbătă.
Cristi: şi?
Eu: şi au primit o indicaţie precisă de la partea feminină: să nu mai intervină în situaţii vitrege, gen piedut/uitat cheile şi venit S la ei!
Sara: ce sunt situaţile vitrege?
Cristi: plouă afară, bate vântul rău.
Sara: adică femeia aia nu vrea să îi murdărească casa.
Cristi: cam aşa ceva.
Sara: cam aşa ca mami. Să fie totul la locul lui şi aranjat!

Semnat: mama Sarei!

miercuri, 8 iulie 2015

See you later!

În concediu Sara s-a împrietenit cu Marilena, doamna de la miniclub.
Sara zice că au făcut şi o înţelegere: să o învăţe română...şi zice că am învăţat-o ceva.
Mergem să o luăm de la miniclub.
Marilena: see you later!
Sara: ne vedem după masă! mă întorc!

 Semnat: mama Sarei

marți, 7 iulie 2015

La acvariu

Prima excursie, în vacanţă, a fost la acvariu din Creta.

aici eram într-un  hublou.

acesta este un rechin

acvariu nare

anemone

peşte unicorn
semnat: Sara

duminică, 5 iulie 2015

Cu bicicletele

Priman data când am mers cu tati cu bicicletele împreună la insula de pe lacul Morii.





Semnat: Sara

luni, 22 iunie 2015

Diplome la sfârşit de an şcolar

La sfârşitul clasei zero am primit 4 diplome.
În ziua în care am primit diplomele au venit Elsa şi Spiderman. 
Elsa a venit pentru fete şi Spiderman pentru  băieţi.



luni, 15 iunie 2015

miercuri, 10 iunie 2015

Toni

Sună telefonul fix de la mamaie.
Mamaie: te duci să răspunzi tu Sara? Și cine este îi spui că sun eu înapoi, că acum a venit maică-ta să te ia.
Eu, răspund: a, Toni? Ce faci Toni? Eu plec acasă la mine și te sună mamaie după ce plec eu
Eu, după ce revin în sufragerie: era Toni.
Mama: tu ești Toni cu Toni?
Eu: de ce?
Mama:  Toni este de vârstă cu mamaie, zic.
Eu: tu nu ești Toni cu Toni?
Mama: corect, toată lumea este Toni cu Toni! Doar că pentru mine Toni este Toni de când mă știu.
Eu: și la mine nu la fel? Toni e Toni de când m-am născut eu.
Mama: doar că atunci când m-am născut eu Toni era cred mai tânără decât sunt eu acum.
Eu: Toni era și înainte să mă nasc eu și după, așa că e Toni mereu.

Mama: este o perspectivă la care nu m-am gândit și tu oricum le spui prietenelor bunică-ti cum  vrei și cum îți permit și ele.


Semnat: mama Sarei.

marți, 9 iunie 2015

Elena Gură Cască

                Mama își căuta căștile.
                Eu: cred că le-a mâncat pisica.
                Mama: care pisică, că nici nu avem.
                Eu: așa îmi zici și tu mie când nu găsesc ceva....îmi zici că a mâncat pisica. Și mai îmi zici și ”Sara Gură Cască”, eu pot să îți zic acum ”Elena Gură Cască”.

                Mama: poți să îmi zici că și eu acum am fost gură cască din moment ce nu mai știu ce am făcut cu căștile mele.

Semnat: mama Sarei

luni, 25 mai 2015

La hotelul meu nu gratis

Am în plan să îmi deschid o afacere: un hotel.
Am stabilit de unde fac rost de bani, căci aceasta a fost prima întrebare din partea mamei: de la bunici.
Am stabilit unde îl construiesc și acum eram la capitolul oferte de angajări.
O sun pe Talida și îi ofer postul de bucătăreasă, dar Talida mă întreabă ce avantaje mai îi ofer pe lângă salariu: telefon, mașină, asigurare medicală, gratuitate dacă vrea să stea în hotel.
Eu: gratuit in hotel nu.
Mama: cum fată nu? Dacă tu ne dai mai puține benefici decât la serviciul de acum, noi nu ne angajăm la tine.
Eu: dar ce vrei să dau faliment?
Mama: să îi spui și M când mergi la ea la salon și te tunde gratis să nu mai fie gratis, ca să nu dea faliment. Și ca să fi sigură că nu dă faliment să îi plătești și sucul și plimbatul prin salon prin toate camerele, ca tur de vizitare.
Eu: păi la ea e altceva.
Mama: ce altceva? La ea nu e treabă de feliment?
Eu: bine, vă dau o reducere, dar nu mare.

Mama: în mintea ta vrei să muncim ca voluntari. 
Încă mai negogiez.

duminică, 24 mai 2015

Pe două roţi

Azi am mers pe două roţi din parc până la mine acasă.
Ieri ne-am dus să aprindem lampioane, dar nu am reuşit.
Când o să  fiu mare mare îmi voi face un hotel.





Semnat: Sara

Mă toacă la cap....

Mama: am auzit că astăzi te-ai scandalizat că tataie a plecat fără tine.
Eu: așa este!
Tata: eu nu am știu. Dacă ;tiam, nu știu dacă mai ieșeam cu bicicleta.
Eu: aș putea să mă duc la after?
Tata: de ce?
Eu: că bunici ăștia mă toacă la cap și mă pun să fac ce vor ei.
Tata: cum te toacă la cap?
Eu: ca pe ceapă.
Tata: de unde ai apărut cu expresia asta?
Eu: într-o seară ți-a zis mami că am tocat-o la cap ca pe ceapă, că am vorbit toată ziua, și eu am auzit-o.
Mama: probabil că am zis, cum trage ea cu urechea....
Tata: nu cred că tataie te toacă.
Eu: ba tataie cel mai mult.
Tata: cu ce te toacă?
Eu: tataie îmi zice mereu ”Sara hai la culcare”, ”Sara nu dormi?„, ”Sara când te culci?”, ”Sara o să fi obosită” iar mamaie îmi zice ”Sara mănâncă”, ”Sara nu mai mânca prosti”, ”Sara mănâncă mâncare”.
Tata: dacă ai face când îți zic ei prima dată nu te-ar mai toca la cap, nu crezi?
Eu: ba da cred, dar eu nu vreau să dorm. Mami poți verifica dacă am bani destui în pușculiță pentru after?
Tata: pe vremea mea se numea program prelungit și nu mie nu îmi plăcea.
Mama: ai pentru ceva timp, dar după ce faci? Că și bani din pușculiță tot de la bunici îi ai și de la Zâna Măseluță. Și de ce crezi că la after ești de capul tău? La cum o ști tu pe doamna crezi că vă lasă să faceți ce vrei și când vreți?
Eu: da, are și ea reguli.

Tata: dacă dormi ești odihnită și poți să faci activități și după-amiaza, dacă mănânci ce îți dă mamaie mai crești și tu.

sâmbătă, 23 mai 2015

Flori pentru doamna

Duminică am fost la bunici de la Dridu.
Tataie Marin: tai niște bujori să luați la București?
Mamaie Ștefi: nu, că mi-a trimis și Mioara.
Mama: nu, că uit de iei pe acolo și se scutură, iar sâmbăta viitoare când o să-i găsesc pe jos scuturați o să boscorodesc.
Eu: vreau eu!
Mama: ce să faci cu ei?
Eu: Pentru doamna.
            Mama: ok, dacă vrea Sara.
Așa că la plecare aveam florile în mașină.
Când am ajuns acasă i-am cerut mamei o vază și i-am spus să îmi dea și o fundiță.
Mama a zis că se ocupă ea și întradevăr luni aveam florile pregătite lângă ghiozdan.
Luni seară, mama: i-ai dat doamnei florile?
Eu: da.
Mama: și ce a zis?
Eu: nimic.
Mama: nimic? Când i le-ai dat nu a zis nimic?
Eu: le-am lăsat pe masă, doamna nu era în clasă, și când a venit le-a pus într-o vază.
Mama: și nu știa că sunt de la tine?
Eu: nu.
Mama: păi cum să zică doamna ceva dacă nu știa cui? Tu așa ai văzut că primesc eu flori? Tu așa ai primit flori până acum?
Eu: nu! Dar doamna nu era în clasă când am ajuns eu.
Mama: ok, cum crezi tu. Eu aș fi așteptat să vină și i le-aș fi oferit. Le păstram la mine pe bancă.
Eu: eu trebuia să îmi așez cărțile.

Mama: bine. 

vineri, 22 mai 2015

Bucharest Half Marathon sau șah

Pe 16-17 mai, a avut loc Bucharest Half Marathon.            Sâmbătă, pe 16 mai avea loc cursa copiilor, dar eu aveam concurs la șah și am ales să particip. Am avut o dilemă dar mama mi-a zis că nu pot fi în două locuri în același timp, așa că a trebuit să aleg.
             Am avut parte de o surpriză: au venit să mă ia de la concurs Talida cu Gabi, dar și eu am avut o surpriză pentru ei: am luat premiul întâi.              După ce am plecat de la școala unde s-a ținut concursul, am trecut și pe la Bucharest Half Marathon să își ridice Gabi kitul de participare pentru duminică.

 După ce am alergat-o pe Talida, l-am alergat și pe Gabi...că na, dacă nu am fost la cursă și  trebuia să alerg și eu cu cineva.

joi, 21 mai 2015

Nu imita prostia

Tata: ce ai învățat nou azi la școală?
Eu: am învățat că dreptunghiul se numește și altfel.
Tata: cum altfel?
Eu: nu mai știu dar când îmi aduc aminte îți spun.
Tata: paralelogram? Patrulater?
Eu: nu, nu!
Tata: Maule tu nu ști cum se mai nume;te dreptunghiul?
Mama: patrulater?
Tata: nu ai învățat dacă nu ști ce ai învățat.
Eu: nu imita prostia!
Mama: cum adică?
Eu: asta a zis și tati!
Mama: ce a zis și tati?
Eu: patrulater.
Mama: așa și?
Eu: așa ne zice doamna când noi repetăm greșala unui coleg, șă nu mai repetăm prostia.
Mama: am înțeles.
A doua zi mergând spre casă de la bunici mă trezesc: cuboid.
Mama: ce cuboid?
Eu: dreptunghiul pus unul peste altul care nu știam să zic ce am învățat nou și tu ai imitat prostia.


miercuri, 20 mai 2015

Avionul zburător

Din Lego am construit tot felul de lucruriȘ un leu l-am plimbat mult timp prin ghiozdan.
Sunt tristă că cele mai multe seturi de lego sunt pentru băieți.
Avionul am încercat să îl fac zburător.

marți, 19 mai 2015

Care o fi maică-ta aia?

Mama de câte ori se enervează pe mine îmi spune ”așa te-a învățat pe tine maică-ta? care o fi maică-ta aia!”
Vine mama acasă și găsește la intrare în casă, pe o cutie pregătită pentru aruncat la gunoi, cămașa mea albă cu care fusesem la școală, fix cum m-am dezbrăcat.
Mama: ai început să te dezbraci de la ușă?
Eu: de unde ști?
Mama: e și greu să îmi dau seama când văd cămașa cu care ai fost îmbrăcată aruncată pe cutie la intrare....mă mir cum nu ai lăsat-o în fața ușii. Așa te-a învățat pe tine maică-ta să faci? Care o fi maică-ta aia!
Eu: auzi, să te întreb ceva.
Mama: întreabă.
Eu: care e mâncarea mea preferată?
Mama: supa cu găluște.
Eu: cum îmi place să dorm noaptea?
Mama: cu lumină și cu poveste.
Eu: unde am o pată?
Mama: pe frunte.
Eu: vezi că tu ești mama mea! așa că să nu mai întrebi cine este mama mea.
Mama: dar eu nu te-am învățat să te dezbraci pe unde apuci și nici nu ne-ai văzut pe noi că ne dezbrăcăm așa.

luni, 18 mai 2015

Cineva

                     Mama: ți-ai făcut tema pentru acasă la mamaie?
                Eu: sigur!
                Mama: zici acest sigur că nu s-ar concepe altfel. Surpriză, surpiză, dar ce să vezi că doamna ne-a trimis o fisă părinților pe Facebook.
                Când ajungem acasă, și mai mare surpriza: fișa mă aștepta printată pe birou. Tata se ocupase de acest lucru, care nu este prieten cu Facebook-ul.
                Eu: chiar frumoasă fișa!
                Mama: mă bucur că îți place.
                După un timp, eu: am terminat.
                Mama: ok. Mâine să i-o dai doamnei pentru corectat.
                Eu: o duc acum la ghiozdan.
                A doua zi dimineață, după ce merg și mă așez în bancă, reapar pe hol și îi zic mamei: nu mai am tema, ști tema care trebuia să o arat doamnei?
                Mama: ok, asta este. Este ca și când nu ai făcut-o.
                Eu: de ce?
                Mama: pentru că doamna nu are de unde să știe că tu ai făcut tema, dacă nu o vede.
                Eu: îi zic că o aduc mâine.
                Mama: cum crezi.
                Acasă, seara....tema era pe masă în sufragerie, căci eu m-am oprit să mai lucrez la puzzle și am uitat că trebuie să duc tema în ghiozdan.
                Tata: ai uitat tema acasă?
                Eu: nu, eu am pus-o în ghiozdan.
                Tata: și cine a luat-o din ghiozdan?
                Eu: nu știu, poate cineva?
                Tata: care cineva? Că doar noi suntem în casă.