Sara a caştigat premiul doi la şah - finala Bucureşti

Ieri am  fost  la un concurs de şah şi am  câştigat o cupă şi o medalie şi o diplomă.

Semnat: Sara

Concurs de şah

Sâmbătă am avut concurs la şah.

Am fost un pic dezamăgită că am câştigat doar două meciuri din cinci.

Mama: de ce eşti tristă?

Eu: am câştigat doar două runde.

Mama: aşa şi? Eu sunt chiar mândră.

Eu: trebuia să fi mândră dacă câştigam cinci.

Mama: ba eu sunt mândră şi pentru două, că tu nu joci de mult timp şah şi faci şi alte activităţi. Eu cred că ai făcut foarte bine.

Eu: şi domnul Barbălată îmi zice la fel.

Tata: mai exersezi şi o să faci mai bine altă dată.

Sâmbătă a fost şi ziua portilor deschise la mine în şcoală, iar cei de laPrieteni tăi făceau jucării din baloane.

Eu am primit un căţel, care în timp ce mă jucam cu el a rămas fără o parte din cap….evident că m-am dus să mi-l repare domişoara care l-a făcut şi m-am împrietenit cu ea.

Am vorbit cu ea şi mi-a zis că probabil ne vedem şi în săptămâna “Altfel”.  

Şah cu domnul Barbălată

Mama mi-a povestit că domnul Barbălată cu care fac eu şah la şcoală a fost profesorul ei de geografie....şi am mai aflat că a învătat multe de la domnul profesor, fiind un profesor sever şi cu aşteptări de la eleci săi.

eu: tot nu am înţeles de ce ţie îţi era teamă de domnul Barbălată, că cu mine e aşa drăguţ!
mama: nu am zis că îmi era teamă, eu am spus doar că era sever. Avea aşteptări de la noi şi nouă ne era gândul doar la jocuri pe calculator...când ai să creşti ai să realizezi şi tu unele lucruri pe care atunci când erai copil le priveai altfel
eu: cu mine e tare draguţ! mă mângăie pe cap...pe tine te-a mângâiat pe cap? ce înseamnă că era sever?
mama: nu! Atunci îl credeam sever, dar aşa cum ţi-am spus avea doar aşteptări de la noi....
eu: ce aşteptări avea?
mama: de exemplu, la începutul clasei a zecea ne-a pus să învăţăm toate ţările lumi şi capitalele lui....venea cu harta cu graniţele desenate, din Atlas şi arăta o zonă şi noi trebuia să ştim ţara şi capitala
eu: şi te-ai descucrat?
mama: aproximativ...atunci am luat nota şapte!
eu: de ce?
mama: nu am ştiut unde este Turcia!
eu: poftim! tu nu ai ştiut unde este Turcia? până şi eu ştiu unde este Turcia!
mama: să nu exagerăm! că acum scot harta şi eu! dar pot spune că şi domnul profesor a fost dezamăgit şi mi-a şi zis că nu îşi poate explica cum am ştiut alte ţări mult mai grele şi nu am ştiut Turcia...
eu: altă dată să fi mai atentă şi să înveţi mai bine!
tata: cam târziu Sara!
eu: pe mine domnul profesor m-a învăţat de cânpurile şi ceva mutări cu dama!
mama: o să înveţi multe dacă vrei! ai de la cine! şi tare mi-as dori să ai parte de o parte dintre profesori de care am avut eu...chiar sunt oameni de la care ai multe de învăţat! şi de care, când vei creşte o să îţi aminteşti cu drag!

Multifuncţională...

Eu, aranjeam jocul de şah...tata stătea şi aştepta să termin eu....apare şi mama (care mereu colinda şi evita soarele)!
mama: ce faci Sara?
eu: sunt multifuncţională!
mama: ce eşti?
eu: multifuncţională! nu şti ce înseamnă?
tata: las-o să se concentreze să aranjeze piesele!
mama: eu ştiu ce înseamnă multifuncţională, nu ştiu ce înseamnă la tine!
eu: adică eu aranjez piesele în timp ce beau şi suc! adică fac mai multe lucruri...vreau să învăţ mai multe la şah, cum ar fi tehnici...şti că tati mi-a dat azi o furculiuţă? şti ce este o furculiţă la şah?
mama: presupun că o mişcare!
eu: da o mişcare! eu ştiu mai mult regulile de bază la şah...
mama: ok!

Şah mat!

În fine, am ajuns şi eu să fac şah mat cu tati!
Era şi timpul...acum nu mai doresc să joc şah ca nu cumva să pierd,prefer să mă simt câştigătoare şi să rămân aşa!