Despre cavaleri

Eu: ştiiiii că băieţi pot fi cavaleri
Mama: da, pot! Când ajută o fetiţă sau se poartă foarte frumos, se poate numi că sunt cavaleri!
Tata: nu cred că la un astfel de cavaler se refera…
Mama: dar de care?
Tata: cavaler pe cal!
Mama: ne-am dat naiba!
Eu: doar ca nu au cal…nu au unde să-l ţină…
Mama: am o idee, spune-le că pe balcon!
Eu: dar nu au loc!
Mama: să îşi dea silinţa dacă vor să fie cavaleri…pun pariu că şi Petrescu se crede cavaler!
După câteva zile…eu: eu vreau sa fiu prinţesă….
Mama: e mai posibil, decât sa fie Petrescu cavaler pe cal!
Eu: cum?
Mama: dacă te măriţi cu un prinţ!
Tataie Adi: mai are Romania prinţ?
Tata: mai are! mai are!
Tataie Adi: care?
Mamaie Stefi: cum care? A lui Paul…
Mama: fată, lasă poveştile…cavalerii şi prinţesele, că sunt doar în poveste…şi Petrescu ai zis că nu are unde să ţină calul…oricum Petrescu e cavaler fiindcă s+a oferit să ţipe mai tare ca tine la Nicole!