De la munte am adus pietre, ca amintire...acasă mi-am dat seama că nu suficiente...le-am adus ca suvenir.
mami: şti ce nu se găseşte pe aici?
tati: ce?
mami: suveniruri nu am văzut...dar ne oprim pe undeva prin drum spre casă!
eu: ce este un suvenir?
tati: o amintire!
eu, aruncam cu beţe si pietricele într-un lac cristalin...când să plecăm de la lac, dau să plec cu câteva beţe
tati: ce faci cu beţele astea?
eu: le iau amintire pentru mamaie!
tati: totuşi, beţe?
eu: bine, pietre!
Aşa că le-am adus pietre....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu